După o tăcere atât de îndelungată, revin. Din păcate revin din motive greşite... ce mai contează acuma!?! Ştiu că s-a scris mult despre ce nasol e la bloc şi despre şefi de scară şi despre administratori idioţi dar eu una încă nu am scris. Nici nu am prea multe de zis, sincer.
Vreau numai să spun că am petrecut o oră şi 8 minute la coadă la cheltuieli. Da, era coadă. Înaintea mea erau nici mai mult nici mai puţin de 8 oameni. Fiecare din ei plătea pentru cel puţin încă o persoană. Din motive necunoscute mie, durează 5 minute (la unii) să scrie 2 rânduri pe un rahat de chitanţă. Asta pe lângă faptul că se poate plăti doar în intervalul a patru ore pe lună (2 în săptămâna de după afişarea cheltuielilor şi două în săptămâna următoare). Nu îi cunosc pe stimabilii vecini (vârsta medie a persoanelor de la coadă era de cam 60 de ani) şi nu am nimic împotriva persoanelor în vârsta. Ba mai mult, am şi rude de acea vârstă şi îmi place să cred că lumea îi tratează cu respect. Administratorul în schimb e un ţăran. De fiecare dată când intra cineva în super-spălătoria neaerisită (şi negândită pentru 10 oameni!!!) era salutat respectuos. De fiecare dată când ieşea cineva după ce a plătit (şi după ce a petrecut cel puţin jumate de oră acolo - mai repede nu scapă nimeni), cineva era suficient de amabil să menţioneze câte ceva naşpa despre cel care plecase, parcă din ciudă că a scăpat mai repede ca noi...muritorii de rând.
Vreau să mă folosesc de acest mijloc pentru a afirma cât de poate de "în public" că eu când mă fac mare (adică atunci când o să îmi permit) o să stau la CASĂ. Casă adică cu mult de lucru şi care trebuie întreţinută şi blablabla...Casă, adică locul ăla unde poţi asculta muzica tare de tot, unde poţi ţine câine şi mâţă şi unde ai curte. Gata. Atât am avut de zis.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment